miercuri, 23 septembrie 2009

Tirol – Königsgnad, vechea podgorie a UDR-ului, 1920-1948


Monument dedicat eroilor căzuţi în primul război mondial în Tirol, se află în curtea bisericii romano-catolice din sat.

Crama din Tirol, construită toată din piatră, renovată de curând. Realizată pe vremea UDR-ului, 1920-1948. Pe vremuri, vinul de calitate superioară era exportat în Austria şi Ungaria.


Pod realizat doar din piatră, nu cunosc vechimea lui, dar merita admirată construcţia.
Vechea denumire a satului Tirol a fost Königsgnad.

Damaschin Bojincă , bănăţean de frunte




Puţini suntem cei care mai ştiu cine a fost Damaschin Bojincă, dar vă reamintesc eu.

Născut în anul 1802, în Gârlişte, Caraş-Severin - decedat în data de 18 august 1869, în Dumbrăveni, Suceava. A fost un jurist şi publicist de marcă.

A studiat la Budapesta şi a activat în Moldova după anul 1833, ca al doilea jurisconsult al statului şi ca profesor de drept civil la Academia Mihăileană. A participat la pregătirea ediţiei româneşti din 1833 a Codului Calimach şi a fost ministru de justiţie sub Alexandru Ioan Cuza. A susţinut tezele şcolii latiniste despre originea şi dezvoltarea poporului român.

Bănăţean, de origine, s-a născut într-o familie venită aici în secolul al XVII-lea din Bredicenii Gorjului. A terminat şcoala elementară la Oraviţa şi la Vârşeţ, apoi a făcut gimnaziul piarist la Timişoara şi Seghedin. Între 1824-1826 a fost student la Academia de drept din Oradea. Apoi merge la Pesta, unde se întâlneşte cu intelectualitatea românească cu care pune bazele unui curent naţional românesc. Astfel, între 1827-1833, desfăşoară o bogată activitate publicistică şi culturală în capitala Ungariei. În 1829 obţine şi diploma de avocat

Opera principală: Anticile românilor (Buda, 1832-1833)

În poză se vede locul unde a fost casa în care s-a născut Damaschin. Familia care locuieşte în acest moment în această casă, poartă numele lui Damaschin Bojinca, ei tragandu-se din neamul lui.

Vechi imobile din Reşiţa Română, Banatul de Munte




Pe Str. Golului, în drum spre poarta numărul 1 al UCMR-ului, pe malul drept al Bârzavei, se află două vechi locuinţe româneşti, construite de fraţii Blăjiţa în anii 1902-1903, conform inscripţiilor lor. Aceste case sunt printre puţinele care au mai rezistat până astăzi din vechea Reşiţă Română.
Dupa cum arată nu cred că vor mai rezista mult timp. În lista monumentelor istorice, cele două imobile sunt trecute cu codul CS-II-m-B-10919.

miercuri, 9 septembrie 2009

Cazanele Dunării şi Biserica Sf. Ana din Orşova


Peştera Ponicova este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind parţial inundată după crearea lacului de baraj. Aici se poate ajunge cu şalupa, parcurgând 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare până la gura peşterii. O altă intrare în peşteră se poate face pe pârâul Ponicova, care s-a adâncit în calcare, a format un pod natural, apoi străbate peştera formând un sistem de galerii etajate şi se varsă subacvatic în Dunăre.

Este cea mai importantă peşteră din Defileul Dunării, ea fiind cunoscută şi sub denumirile de Peştera de la Gura Apei sau Peştera Liliecilor, datorită coloniilor de lilieci care trăiesc în Galeria Liliecilor.

Peştera are mai multe galerii, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intră în Galeria Ogaşului Ponicova, sau pe o potecuţă îngustă in Galeria Liliecilor. Aceasta este o sală lungă de peste 100 m, lată de 60 m şi înaltă de peste 30 m, care are pe podea blocuri de prăbuşire, gropi, concreţiuni şi movile de guano provenit de la liliecii relativ mari.

Din Galeria Ogaşului Ponicova se desprind două ramificaţii: una ce duce spre Galeria Concreţiunilor, partea cea mai frumoasă a peşterii, cu anemolite şi Sala Coloanelor, iar cealaltă duce la Galeria Scării şi Galeria cu Argilă.

Condiţiile de vizitare sunt precare, peştera nefiind amenajată pentru turism, ea fiind declarată rezervaţie speologică datorită unor resturi fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramică foarte veche şi a unor specii endemice.

Vizitarea se recomandă să se facă în grupuri conduse de un ghid, având lămpi, cizme de cauciuc, echipament adecvat, deoarece vizitarea întregii peşteri durează 2-3 ore.

Prof. Norica Boiangiu

Interiorul peşterii

Peştera Ponicova, cea mai mare din intreg defileul Dunării (galeriile insumează 1660m). Poate fi accesată de pe uscat, sau de pe Dunăre, cu barca.


Fântâna din interiorul peşterii. Ghidul ne-a povestit că pe la 1800 în peşteră s-au retras un căpitan cu soldaţii lui şi au rezistat asediului turcilor. Prin 1940 in peşteră s-a descoperit o comoară de către doi fraţi din zonă, dar la venirea comuniştilor a fost confiscată.


Grota Veterani are o lungime de 28,5 m, o lăţime de 34,1 m şi o înălţime de 3,8 m, iar deasupra o fereastră naturală cu un diametru de 50 cm. Se zice că pe timpul Dacilor această peşteră a servit drept templu al zeului Zamolxis. Pe malul drept al Dunării în faţâ se arată vârful cel mai înalt al munţilor stâncoşi Strebeţ. http://www.banaterra.eu/




Intrare în Grota Veterani




Statuia regelui dac Decebal este o statuie înaltă de 55 m, aflată pe malul stâncos al Dunării, între localităţile Eşelniţa şi Dubova, în apropiere de oraşul Orşova, România. Statuia îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei şi este sculptată într-o stâncă. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Omul de afaceri şi istoricul protocronist Iosif Constantin Drăgan a fost cel care promovat şi finanţat ideea acestei lucrări efectuate perioada 1994 - 2004.

Înaltă de 55 m şi lată de 25 m. Ea a fost sculptată după modelul celei din stânca Muntelui Rushmore şi este cea mai mare statuie din Europa: are cu doar şase metri mai puţin decât Statuia Libertăţii, cu opt mai mult decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, dar cu aproximativ 10 metri mai mult decât înălţimea legendarului Colos din Rhodos.
Locul realizării sculpturii este în apropiere de oraşul Orşova, în zona cataractelor de la Cazanele Mici (golful Mraconia), pe malul stâng al Dunării, unde adâncimea fluviului este cea mai mare: 120 de metri.

Câteva dimensiuni ale statuii sunt:
lungime ochi: 4,3 metri
lungime nas: 7 metri
lăţime nas: 4 metri. http://ro.wikipedia.org/

Podul de lângă Mănastirea Mraconia. De aici am luat "vaporaşul", care, de fapt, era o barca. Aşa scria in reclama excursiei.



Pe vremuri, se folosea un sistem de semnalizare pentru vapoare. Deoarece în cazane distanţa dintre malulul sârbesc si cel românesc este foarte mic, vapoarele erau semnalizate să se oprească cu ajutorul acestor "semafoare". Acum, datorita tehnologiei moderne, nu mai este nevoie de aceste clădiri de semnalizare.


Poză....


Turişti impresionaţi de împrejurimi


Cazanele mari, mulţi turişti prin zonă. Trafic intens :)


Privelişte din cazane.


Pescarii pe Dunare. Ieşiţi la pescuit de peşte, sau poate mai caută ceva canistre de benzină de pe vremea embargoului. În zona respectivă se făcea intensiv embargou.



Mănăstirea Mraconia se află în comuna Duhova din judeţul Mehedinţi, la o distanţa de 15 kilometri vest faţa de oraşul Orşova. Mai exact, aceasta se află pe malul stâng al Dunării, care formează în acel loc, cel mai frumos defileu de pe tot întinsul ei, defileu întins intre Orşova şi Moldova Nouă.

A fost ridicată pe locul unui fost punct de observaţie şi dirijare a vaselor de pe Dunăre, căci datorită arhitecturii reliefului, prin îngustimea din loc in loc a defileului nu putea avea loc trecerea simultană a doua vase. Aceste îngustari si lărgiri maxime ale fluviului au primit numele de "cazanele Dunării", dupa părerea multora, locul fiind cel mai frumos loc din tară.
Locul pe care a fost ridicată aceasta se numea "la balon", datorită punctului de observaţie de acolo. Mănăstirea Mraconia a fost cunoscută şi ca mănăstirea din Valea Dunării sau de la Ogradena Veche, o comună din apropiere. Cuvântul "Mraconia" înseamnă "loc ascuns" sau "apă întunecată.
A cunoscut toate vitregiile istoriei, incepând de la pustiirea năvăliţorilor, plata peşcheşului, stăpâniri străine şi până la a fi înghiţită de apă. Actuala mănăstire este ridicată pe locul fostei mănăstiri Mraconia, ridicată în valea cu acelaşi nume. Mănăstirea iniţială a fost ridicată în anul 1523 sub jurisdicţia Episcopiei de la Varşeţ de către dregatorul regiunii de graniţă a Caransebeşului si Lugojului, banul Nicola Gârlişteanu. Biserica a primit hramul Sfântului Prooroc Ilie.
După unele mărturii documentare, mănăstirea Mraconia a existat încă de pe la jumătatea secolului al XV-lea. Se crede că a fost ctitorită în anul 1453 şi refăcută după anul 1800. Atestată documentar de la 1453, Mănăstirea Mraconia este distrusă în timpul războiului ruso-austro-turc dintre anii 1787 şi 1792, fiind refacută şi demolată din nou în 1968.
Astfel, renumitul cronicar Nicolae Stoica din Haţeg, fost protopop al Mehadiei, scria într-o cronică din anul 1829 că "de frica turcilor, şi indeosebi după bătălia nefericită de la Varna şi după ocuparea Constantinopolului în 1453, călugării de la Mraconia s-au refugiat la Orşova.
Deşi în decursul timpului mănăstirea Mraconia a fost degradată şi dărâmată, în anul 1788 aceasta era încă locuită, iar în anul 1800, tencuiala interioară încă era vizibilă.
În anul 1823 s-a găsit, între ruinele mănăstirii, sigiliul vechiului lăcaş, care prezintă inscripţia slavonă: "Peceat manastirea Lubostinie Hram Uspenia Presvistaia Bogaraditi Leto 1735". O altă descoperire a fost facută în anul 1853, când s-a mai găsit sub ruine o icoană a Maicii Domnului, dusă mai târziu la o expoziţie din Viena de pictorul Victor Schram din Munchen.
Ca urmare a constituirii unui Comitet de acţiune, din anul 1931 s-a început reconstruirea mănăstirii şi, datorită activitaţii intense a monahului Alexe Udrea, în anul 1947 s-a ajuns la ridicarea din nou a bisericii şi acoperirea ei cu şindrilă.
Nu cunoastem cât de departe s-a ajuns cu construcţia, dar se ştie că ruinele ei au fost acoperite de apele Dunării, reţinute în perimetrul lacului de acumulare de la Porţile de Fier.
Construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier I, realizata în anul 1967, a făcut ca asezământul să fie demolat, ruinele sale fiind inundate de apele Dunării. Mănăstirea nu a mai primit dreptul de a fi reconstruită în alt loc. Datorită soartei sale, aceasta a ajuns sa fie cunoscută sub numele "Manastirea de sub ape, Mraconia". http://www.crestinortodox.ro/
Placă dedicată razboaielor dintre romani şi daci 98- 106 e.n. Construită cu ajutorul lui Iosif Constantin Drăgan din Lugoj

Manastirea Sf. Ana. Vedere de ansamblu


Altă poză de la mănăstire




Vedere de la Mănăstirea Sf. Ana, spre Severin, Porţile de Fier

Istorie şi tradiţie date uitării …..Băile Herculane

Ştrandul 7 Izvoare pline cu turişti chiar şi în condiţiile nu foarte bune.


Hotel Roman, vestit deoarece pe sub el trece şoseaua. El este construit pe piloni de ciment. Are în interiorul lui o piscină, cu apă termală, care e chiar deasupra şoselei. Ca orice hotel din staţiune şi acesta are nevoie de investiţii seriose.


Izvorul iosif, Anteu sau Neptun II. Izvor de stomac, situat pe malul drept al Cernei ; izvor natural captat in interiorul unei fantani situate chiar pe malul indiguit al raului, cu acoperis conic, albastru, sustinut de coloane de beton si cu doua scari semicirculare pe care se coboara 4 m pana la teava ce iese din gura unui leu de piatra si prin care curge apa intr-un bazinas de marmura, temperatura de 54 grade C, apa serveste mai mult pentru cura interna decat pentru ceea externa


Podul de piatră cu coridor acoperit peste Cerna este primul pod in curba in zidarie din Europa, inceput in 1864 si terminat in anul 1866. Mai este numit si Podul Dragalina, dupa numele celebrului general roman, mort eroic in Primul Razboi Mondial. Podul a fost construit pentru a face legatura intre hotelurile de pe malul stang al Cernei si baile termale de pe malul drept.



Clădiri din centrul istoric, degradate datorită indiferenţei unora......




Foişorul.....


Centrul.....văzut de la bisericuţa catolică





Staţiunea este situata în partea de sud-vest a României, la o altitudine de 168 m, la
8 km distanţa de graniţa cu judeţul Mehedinţi si doar 25 de km de frontiera cu Serbia. Staţiune milenara mentionata sub denumirea „Ad aquas Herculis sacras ad Mediam”.
Dupa o saptamana de stat in Herculane am ajuns la concluzia ca nu se investeste in statiune si conditiile sunt dezastroase, dar preturile tin pasul cu cele din alte orase mult mai dezvoltate!
 
Countomat website statistics and webcounter (Statistik and Logfileanalyse, Statystyk, Statistici, Statistique)