miercuri, 9 septembrie 2009

Cazanele Dunării şi Biserica Sf. Ana din Orşova


Peştera Ponicova este săpată în versantul stâng al Dunării, în Cazanele Mari, Ciucaru Mare, fiind parţial inundată după crearea lacului de baraj. Aici se poate ajunge cu şalupa, parcurgând 500 m pe sub peretele Ciucarului Mare până la gura peşterii. O altă intrare în peşteră se poate face pe pârâul Ponicova, care s-a adâncit în calcare, a format un pod natural, apoi străbate peştera formând un sistem de galerii etajate şi se varsă subacvatic în Dunăre.

Este cea mai importantă peşteră din Defileul Dunării, ea fiind cunoscută şi sub denumirile de Peştera de la Gura Apei sau Peştera Liliecilor, datorită coloniilor de lilieci care trăiesc în Galeria Liliecilor.

Peştera are mai multe galerii, dinspre cheile Ponicovei (de pe uscat) se intră în Galeria Ogaşului Ponicova, sau pe o potecuţă îngustă in Galeria Liliecilor. Aceasta este o sală lungă de peste 100 m, lată de 60 m şi înaltă de peste 30 m, care are pe podea blocuri de prăbuşire, gropi, concreţiuni şi movile de guano provenit de la liliecii relativ mari.

Din Galeria Ogaşului Ponicova se desprind două ramificaţii: una ce duce spre Galeria Concreţiunilor, partea cea mai frumoasă a peşterii, cu anemolite şi Sala Coloanelor, iar cealaltă duce la Galeria Scării şi Galeria cu Argilă.

Condiţiile de vizitare sunt precare, peştera nefiind amenajată pentru turism, ea fiind declarată rezervaţie speologică datorită unor resturi fosile de Ursus spelaeus, un fragment de ceramică foarte veche şi a unor specii endemice.

Vizitarea se recomandă să se facă în grupuri conduse de un ghid, având lămpi, cizme de cauciuc, echipament adecvat, deoarece vizitarea întregii peşteri durează 2-3 ore.

Prof. Norica Boiangiu

Interiorul peşterii

Peştera Ponicova, cea mai mare din intreg defileul Dunării (galeriile insumează 1660m). Poate fi accesată de pe uscat, sau de pe Dunăre, cu barca.


Fântâna din interiorul peşterii. Ghidul ne-a povestit că pe la 1800 în peşteră s-au retras un căpitan cu soldaţii lui şi au rezistat asediului turcilor. Prin 1940 in peşteră s-a descoperit o comoară de către doi fraţi din zonă, dar la venirea comuniştilor a fost confiscată.


Grota Veterani are o lungime de 28,5 m, o lăţime de 34,1 m şi o înălţime de 3,8 m, iar deasupra o fereastră naturală cu un diametru de 50 cm. Se zice că pe timpul Dacilor această peşteră a servit drept templu al zeului Zamolxis. Pe malul drept al Dunării în faţâ se arată vârful cel mai înalt al munţilor stâncoşi Strebeţ. http://www.banaterra.eu/




Intrare în Grota Veterani




Statuia regelui dac Decebal este o statuie înaltă de 55 m, aflată pe malul stâncos al Dunării, între localităţile Eşelniţa şi Dubova, în apropiere de oraşul Orşova, România. Statuia îl reprezintă pe Decebal, ultimul rege al Daciei şi este sculptată într-o stâncă. Este cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa. Omul de afaceri şi istoricul protocronist Iosif Constantin Drăgan a fost cel care promovat şi finanţat ideea acestei lucrări efectuate perioada 1994 - 2004.

Înaltă de 55 m şi lată de 25 m. Ea a fost sculptată după modelul celei din stânca Muntelui Rushmore şi este cea mai mare statuie din Europa: are cu doar şase metri mai puţin decât Statuia Libertăţii, cu opt mai mult decât monumentul lui Christos din Rio de Janeiro, dar cu aproximativ 10 metri mai mult decât înălţimea legendarului Colos din Rhodos.
Locul realizării sculpturii este în apropiere de oraşul Orşova, în zona cataractelor de la Cazanele Mici (golful Mraconia), pe malul stâng al Dunării, unde adâncimea fluviului este cea mai mare: 120 de metri.

Câteva dimensiuni ale statuii sunt:
lungime ochi: 4,3 metri
lungime nas: 7 metri
lăţime nas: 4 metri. http://ro.wikipedia.org/

Podul de lângă Mănastirea Mraconia. De aici am luat "vaporaşul", care, de fapt, era o barca. Aşa scria in reclama excursiei.



Pe vremuri, se folosea un sistem de semnalizare pentru vapoare. Deoarece în cazane distanţa dintre malulul sârbesc si cel românesc este foarte mic, vapoarele erau semnalizate să se oprească cu ajutorul acestor "semafoare". Acum, datorita tehnologiei moderne, nu mai este nevoie de aceste clădiri de semnalizare.


Poză....


Turişti impresionaţi de împrejurimi


Cazanele mari, mulţi turişti prin zonă. Trafic intens :)


Privelişte din cazane.


Pescarii pe Dunare. Ieşiţi la pescuit de peşte, sau poate mai caută ceva canistre de benzină de pe vremea embargoului. În zona respectivă se făcea intensiv embargou.



Mănăstirea Mraconia se află în comuna Duhova din judeţul Mehedinţi, la o distanţa de 15 kilometri vest faţa de oraşul Orşova. Mai exact, aceasta se află pe malul stâng al Dunării, care formează în acel loc, cel mai frumos defileu de pe tot întinsul ei, defileu întins intre Orşova şi Moldova Nouă.

A fost ridicată pe locul unui fost punct de observaţie şi dirijare a vaselor de pe Dunăre, căci datorită arhitecturii reliefului, prin îngustimea din loc in loc a defileului nu putea avea loc trecerea simultană a doua vase. Aceste îngustari si lărgiri maxime ale fluviului au primit numele de "cazanele Dunării", dupa părerea multora, locul fiind cel mai frumos loc din tară.
Locul pe care a fost ridicată aceasta se numea "la balon", datorită punctului de observaţie de acolo. Mănăstirea Mraconia a fost cunoscută şi ca mănăstirea din Valea Dunării sau de la Ogradena Veche, o comună din apropiere. Cuvântul "Mraconia" înseamnă "loc ascuns" sau "apă întunecată.
A cunoscut toate vitregiile istoriei, incepând de la pustiirea năvăliţorilor, plata peşcheşului, stăpâniri străine şi până la a fi înghiţită de apă. Actuala mănăstire este ridicată pe locul fostei mănăstiri Mraconia, ridicată în valea cu acelaşi nume. Mănăstirea iniţială a fost ridicată în anul 1523 sub jurisdicţia Episcopiei de la Varşeţ de către dregatorul regiunii de graniţă a Caransebeşului si Lugojului, banul Nicola Gârlişteanu. Biserica a primit hramul Sfântului Prooroc Ilie.
După unele mărturii documentare, mănăstirea Mraconia a existat încă de pe la jumătatea secolului al XV-lea. Se crede că a fost ctitorită în anul 1453 şi refăcută după anul 1800. Atestată documentar de la 1453, Mănăstirea Mraconia este distrusă în timpul războiului ruso-austro-turc dintre anii 1787 şi 1792, fiind refacută şi demolată din nou în 1968.
Astfel, renumitul cronicar Nicolae Stoica din Haţeg, fost protopop al Mehadiei, scria într-o cronică din anul 1829 că "de frica turcilor, şi indeosebi după bătălia nefericită de la Varna şi după ocuparea Constantinopolului în 1453, călugării de la Mraconia s-au refugiat la Orşova.
Deşi în decursul timpului mănăstirea Mraconia a fost degradată şi dărâmată, în anul 1788 aceasta era încă locuită, iar în anul 1800, tencuiala interioară încă era vizibilă.
În anul 1823 s-a găsit, între ruinele mănăstirii, sigiliul vechiului lăcaş, care prezintă inscripţia slavonă: "Peceat manastirea Lubostinie Hram Uspenia Presvistaia Bogaraditi Leto 1735". O altă descoperire a fost facută în anul 1853, când s-a mai găsit sub ruine o icoană a Maicii Domnului, dusă mai târziu la o expoziţie din Viena de pictorul Victor Schram din Munchen.
Ca urmare a constituirii unui Comitet de acţiune, din anul 1931 s-a început reconstruirea mănăstirii şi, datorită activitaţii intense a monahului Alexe Udrea, în anul 1947 s-a ajuns la ridicarea din nou a bisericii şi acoperirea ei cu şindrilă.
Nu cunoastem cât de departe s-a ajuns cu construcţia, dar se ştie că ruinele ei au fost acoperite de apele Dunării, reţinute în perimetrul lacului de acumulare de la Porţile de Fier.
Construirea hidrocentralei de la Porţile de Fier I, realizata în anul 1967, a făcut ca asezământul să fie demolat, ruinele sale fiind inundate de apele Dunării. Mănăstirea nu a mai primit dreptul de a fi reconstruită în alt loc. Datorită soartei sale, aceasta a ajuns sa fie cunoscută sub numele "Manastirea de sub ape, Mraconia". http://www.crestinortodox.ro/
Placă dedicată razboaielor dintre romani şi daci 98- 106 e.n. Construită cu ajutorul lui Iosif Constantin Drăgan din Lugoj

Manastirea Sf. Ana. Vedere de ansamblu


Altă poză de la mănăstire




Vedere de la Mănăstirea Sf. Ana, spre Severin, Porţile de Fier

0 comentarii :

Trimiteți un comentariu

 
Countomat website statistics and webcounter (Statistik and Logfileanalyse, Statystyk, Statistici, Statistique)