joi, 6 mai 2010

Banatul de munte – Colţan

Colţan este un cătun dispărut din judeţul Caraş-Severin, situat pe drumul dintre Bocşa şi Câlnic, pe malul râului Bârzava. Cătunul s-a format datorită unei fabrici de var, care se afla în acel loc, iar muncitorii şi-au construit case în apropierea acesteia. În prezent, fabrica nu mai funcţionează, iar în Colţan nu au rămas decât casele foştilor muncitori.

Podul de peste Bârzava de la Colţan.

Micul Colţan.


 
Ruinele unui cuptor de var.

 
Găsirea unei guri de mină închisă pe interior ne-a intrigat şi ne-a determinat să mergem să vedem ce este după acel deal...

Am reuşit să bag aparatul pe sub uşa de metal care, la bază, avea o gaură din cauza ruginei.

 Am coborât de la nivelul primului platou şi ajungând jos am aflat de ce cealaltă intrare era închisă pe interior.
  
 
Coborând, am gasit celalalt capăt care era deschis.

 
Intrarea în galerie.

 
 interiorul galeriei.

 
În parte de sus a pozei se observă o nouă intrare în galerie .

   Ieşind din acestă mică vale, care de fapt e o fostă carieră de piatră de calcar, am ajuns la casa proprietarului care ne-a atenţionat că este proprietate privată şi ca noi nu avem ce căuta acolo. Dar din fericire el ne-a lăsat să ne continuăm drumul şi ne-a explicat că după urmatorul deal este o altă veche carieră. Aceasta, în care am fost noi sa folosit doar la tranzitul vagoneţilor. Se poate observa în poza de mai sus cum platforma de ciment, care cândva a avut montate sine pentru vagoneti, leagă cele două tunele.

                        

Update: Din surse proprii (G.P.), am aflat că aceste galerii s-au folosit în perioada 1965-1980 ca depozite ale societăţii "Alimentara Reşiţa" pentru alimentele perisabile (legume, fructe) .

În 1891, la Colţan, pentru prepararea varului erau instalate 4 cuptoare verticale şi un cuptor inelar la Gârliste, asezate la gura carierelor de piatră. Numărul de cuptoare de la Colţan s-au sporit mai tarziu la 9.
Ca şi astăzi, piatra de Colţan se întrebuinţa o parte la furnale, iar alta arsă la cuptoarele Siemens-Martin.
 Fragment din "Monografia Uzinelor de Fier şi Domeniile din Reşiţa şi frumuseţea naturală a împrejurimilor" 1935 - Ing. Ion Păsărică (fost inspector la Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa)


8 comentarii :

HERMINE spunea...

Vrei sa-ti trimit si eu poze?

Dragan Adrian spunea...

cu cea mai mare placerea.
scrie-mi in formularul din parte dreapta si pune si emailul ca apoi sa te contactez eu.



multumesc
O zi buna

robi spunea...

Hi Adrian,

ti-am pus si eu poze de-ale mele pe
http://gallery.me.com/robert.babiak#100019
Ti le poti copia de acolo si folosi daca doresti.

Salutari
Robi

Dan spunea...

Frumoase imagini ... :)

MANOLE spunea...

Daca tot ati ajuns acolo trebuia sa urcati pana in varful dealului. Panorama e superba, ieseau niste fotografii deosebite. In plus, in acelasi loc mai e o pestera de interes arheologic in care am reusit totusi sa intru (intrarea e cam stramta). Ar fi meritat si ea macar o fotografie.

A se vedea eventual si

http://www.cimec.ro/scripts/arh/rar-index/sel.asp?nr=11&Lang=EN&NrSel=0&IDRap=3976



Bocşa Montană (oraş Bocşa)

1. Într-un punct neprecizat de pe teritoriul localităţii s-au descoperit materiale ceramice aparţinând culturii Starčevo-Criş.

2. Punctul Dealul Colţan.

Dealul Colţan este situat la SE de Bocşa Montană, lângă gara cu acelaşi nume. Calea ferată Reşiţa – Timişoara îl înconjoară. Pe deal au funcţionat aşezări în mai multe epoci preistorice:

a. Fragmente ceramice Baden.

b. Pe platoul dealului se află o aşezare Coţofeni. Materialul arheologic se află la MBT, MNM.

c. Pe versantul de est a dealului a fost localizată în anul 1948 (D. Berciu) o întinsă aşezare prezentând un singur strat de cultură aparţinând culturii Coţofeni.

d. În partea de nord a dealului s-au descoperit trei peşteri cu materiale arheologice Coţofeni. În zonă s-a descoperit şi un sceptru de piatră.

În peşteri se semnalează şi materiale arheologice eneolitice.

e. În timpul unor periegheze din anul 1961-1963, în partea nordică a dealului, s-a descoperit o aşezare de la începutul epocii bronzului.

f. La poalele dealului, în zona unor cuptoare de var, s-a descoperit, în anul 1886, un depozit de bronzuri (MNM).

Acesta se datează la sfârşitul epocii bronzului, în seria Cincu-Suseni (Ha A1).

g. Dintr-un punct neprecizat al dealului provine un vas de lut şi o spirală din sârmă de aur în patru muchii, datând din epoca bronzului.

h. Lângă gara Colţan s-a descoperit o monedă romană imperială.

MANOLE spunea...

Am revenit cu un film ce conţine fotografii din zona Colţan - Pringhel.

http://www.youtube.com/watch?v=qPe3FbmiaCc

Pentru cei interesaţi, amintesc că vă puteţi bucura de cea mai bună calitate video doar dacă setaţi 1080p HD.


Cu stimă, imaRESITA

MANOLE spunea...

Nu este chiar uşor a realiza un film de calitate şi bine documentat. Necesită destul timp alocat găsirii informaţiilor privitoare la obiectivul vizitat, a coloanei sonore potrivite, deplasării în teren, fotografierii, selectării materialului, editării video, etc. Din cauză că recent am avut ocazia neplăcută să văd că există şi persoane ce copiază integral cate un film, îi pun un alt titlu şi-l uploadează pe contul lor fără a cere nicio permisiune, arogandu-şi chiar drept de autor, am decis să şterg postările mele mai vechi fără watermark şi să le încarc din nou, de data asta avand aplicată în mod forţat sigla ce mă reprezintă.

Aşadar noua adresă a filmului ce conţine fotografii din zona Colţan – Pringhel este

http://www.youtube.com/watch?v=Pueb0Ujf5CM

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Cu stimă, imaRESITA

BAU spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.

Trimiteți un comentariu

 
Countomat website statistics and webcounter (Statistik and Logfileanalyse, Statystyk, Statistici, Statistique)